4 martie, ziua care ne aminteste cat de vulnerabili suntem

România este o țară cu risc major la cutremure de 6 – 7 grade pe scara Richter.

Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai mare risc seismic.

Sunt titluri și subliectele care apar la știri sau în alte surse de informare, mediatizate în special în jurul datei de 4 martie, odată cu comemorarea cutremurului din 1977 și 10 noiembrie, data la care a avut loc cutremurul din 1940. Sau, când au loc în lume, evenimente similare.

Gândul unui cutremur major, într-un oraș vulnerabil, provoacă fără excepție, o stare de frică și o reacție naturală de “luptă sau fugi”. Și pentru că nu putem nici să fugim de el, nici să luptăm cu un dezastru natural, putem să ignorăm sau, să ne pregătim.

Începând cu 2019, o inițiativă a Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului, în parteneriat cu membrii mai multor organizații (Asociația Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri, Rezistența Urbană, INCD URBAN-INCERC, MKBT: Make better, Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic), pune în practică turul ghidat “Bucureștii și Cutremurele”.

Turul se desfășoară anual în teren în compania cercetătorilor de la INCDFP și a colaboratorilor, în preajma celor 2 date mai sus menționate (4 martie și 10 noiembrie) însă, poate fi accesat online, oricând, aici.

Cu ocazia primului tur organizat anul acesta, în data de 2 martie, INCDFP a lansat Harta cutremurelor din România și împrejurimi, în perioada 1400 – 2024, oferind astfel o imagine cuprinzătoate a activității seismice din țară. E expresia vizuală a afirmației că România este o țară cu risc major la cutremure de 6 – 7 grade pe scara Richter.

Principalul beneficiu pe care îl ai în calitate de participant la acest tur, este dat de faptul că devii conștient de implicațiile și transformările pe care un cutremur major le poate avea în arhitectura, economia și viața curentă a unui oraș de dimensiunea capitalei noastre. Obișnuim să ne oprim, atunci când discutăm despre cutremur, la momentul impactului. Evaluăm rapid, în minte, în baza informațiilor primite, cât de expuși credem că suntem pentru un astfel de hazard și în mod firesc, încercăm să ne liniștim că suntem cât de cât, protejați. Dar, viața noastră nu se desfășoară doar în interiorul sau proximitatea casei.

Pentru o buna reflecție asupra consecintelor unui astfel de eveniment, merită să aruncăm o privire asupra lanțului de impact pentru București, în cutremurele din 1940 si 1977, dezvoltat de Toma-Dănilă D., Armaș I. și Osaci-Costache G., pe care puteți să-l accesați aici

Activitățile curente, precum și dinamica fiecărei familii implică o vedere de ansamblu mult mai amplă, motiv pentru care, conștientizarea unui astfel de risc vine la pachet cu un set de griji pe care poate nu suntem pregătiți să-l desfacem, peste toate celelalte griji cotidiene. Dar ne va fi cu siguranță mult, mult mai greu dacă-l vom desface după producerea unui cutremur.

Sumarizând, pe lângă decedați si răniți grav, un cutremur major înseamnă clădiri avariate și oameni evacuați, tone de dărâmături și artere blocate, lipsa utilităților (apă, curent, gaz), activitate economică întreruptă etc..

Așadar, astazi - la 48 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977 - e un bun moment să trecem în revistă principalii pași pe care putem să-i facem în pregătirea la cutremur:

Planul de urgență cu familia

✅ Evaluați scenariile posibile: zi / noapte, acasă / birou / scoală / gradiniță etc.

✅ Stabiliți rolul fiecăruia și exersați periodic comportamentul corect, în funcție de situație

✅ Evaluați și stabiliți locul sigur din casă

✅ Stabiliți rutele de evacuare, locul de întâlnire, persoane de contact la distanță

Măsuri de protecție

✅ Ancorați mobila (aveți grijă la ce ar putea să cadă și să vă rănească, în timpul cutremurului)

✅ Fixați electronicele grele

✅ Asigurați-vă că aveți în casă un stingător de incendiu

Rezerve / rucsac de urgență

✅ Pregătiți un rucsac de urgență (de evacuare) cu elementele de bază necesare, pentru 3 zile: apă, hrană, trusă medicală, medicamente, radio, lanternă, fluier, patură / folie izotermă, briceag, câteva produse de igienă, copii documente, bani în hârtii mici, haine etc.

✅ Pregătiți rezerve suplimentare în casă, față de cele din rucsacul de urgență, pentru 3-7 zile fără utilități (apă, curent, gaz)

Curs de prim ajutor esential

✅ util și recomandat pentru orice situație

✅ e bine sa fie parcurs anual, pentru reluarea informațiilor și consolidarea tehnicilor de acordare prim ajutor

Asigurarea locuinței

✅ asigurare obligatorie PAD

✅ asigurare facultativă

E important să verificăm și să actualizam o dată pe an planul de urgență și rezervele de urgență, asigurările, să reluăm cursul de prim ajutor si comportamentele corecte în caz de cutremur.

Există numeroase surse de informare disponibile pentru pregătirea la cutremur, foarte utile și valoroase. Menționăm însă că fiipregatit.ro este sursa oficială pentru informare în pregătirea pentru situații de urgență din România.